duminică, 18 iulie 2010

Bâlea - road trip









Transfăgărăşanul ne aştepta cu mult mult soare, poate prea mult...
Zăpada oricum nu ne mai răcorea pe aşa o caniculă
Am pornit pe traseu:

Lacul Balea - Saua Caprei
Durata : 40 minute Marcaj :


vedere de pe Şaua Caprei:


şi-am luat o piatră-n gură, căci n-am mai fost niciodată pe aceste meleaguri - în spate lacul Capra

Saua Caprei - Varful Vanatoarea lui Buteanu
Durata : 30 - 40 minute Marcaj :

Traseul ocoleşte vârful Văiuga, trece prin şaua Văiugii şi apoi urcă până-n vârf. Înainte de a ajunge pe vârf mai coborâm într-o spintecătură şi căţărăm o bucăţică.
Urcau cu noi împreună şi norii spre Vânătoare...
Ne-au învăluit de tot, dar vârful tot l-am cucerit: Vanatoarea lui Buteanu - 2507 m Saua Vaiuga - Cabana Bilea Lac
-traseul prin căldarea Văiugii spre Bâlea pe care am coborât noi (aprox. 45 de minute)
A doua parte a traseului a fost udată bine de tot, şi, ca de obicei, ploaia a stat exact când am ajuns josE totuşi rece la Bâlea de pus cortul...Hai să mai vedem şi Vidraru dacă tot suntem aici...
Transfăgărăşanul dincolo de Bâlea-
La Vidraru
Bocancii sunt prea uzi...
Şi acum?ce facem? mergem la Craiova?!?!?
Merem dară!!!!
Şi iată-ne - căldură mare la Craiova peste noapte, dar nici cu dimineaţa nu mi-o fost ruşine
Incredibil!!! Bocancii s-au uscat!!!
Am învăţat c8ila să joace cărţi:
Am vizitat şi mănăstirea

Apoi parcul Romanescu unde sufereau bietele animale în cuşcă de căldură de ţi se rupea sufletul...
De fapt, noi pentru asta am venit?!?!!! -

Apoi am luat-o din loc din nou...Pe la Drăgăşani am atins 10 000 km
Iar la Râmnicu Vâlcea am fost într-o ureche :P
Defileul Oltului

"Am fo' în juru lumii ca să-mi găsăsc c8ilu' "

Tot mai aproape de ClujApoldu de Sus

Şi...Cluj Napoca !!!

marți, 13 iulie 2010

23 mai 2010 - Poiana cu narcise de la Negrileasa




Desi a trecut ceva vreme de la aceasta excursie, postez abia acum fiindca am fost teribil de ocupata :P (hehehe)
E o locatie absolut uimitoare, cat vezi cu ochii - doar narcise...Trist este ca am nimerit exact in ziua in care se desfasura festivalul narciselor. Si asta a insemnat ca zeci de oameni culegeau narcise cu galeata, mancau mici si pe scena se cantau manele - sublima Romanie!

Fiecare adiere de vant era inmiresmata - o senzatie teribila.

Nu am rupt nici o narcisa. Am cules doar narcisele pe care altii le-au scapat, fiind prea lacomi si culegand mai multe decat puteau duce pe brate...

Bilantul final a fost de 145 de narcise - gata rupte, adunate de pe jos, din urma celor care "vizitasera" poiana in decursul acelei zile...
Am adus florile calcate in picioare acasa si ...surpriza! - si-au revenit si mi-au umplut casa de mirosul lor timp de inca vreo 2 zile.